Lupta împotriva terorismului a devenit o prioritate pentru liderii europeni, după atentatele de la Paris. Ce măsuri vor fi adoptate

Cooperarea în materie de informații, în lupta împotriva traficului de arme sau pentru a crea un registru comun de pasageri aerieni a devenit o prioritate pentru liderii europeni după atentatele de la Paris, soldate cu 17 morți, și vasta operațiune antijihadistă de la sfârșitul săptămânii trecute din Belgia pentru dejucarea unor atacuri împotriva poliției.

Reuniunea de luni le va permite europenilor să își afișeze hotărârea de a acționa rapid, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Interne de la Riga din 28 ianuarie și mai ales a summitului șefilor de stat și de guvern europeni din 12 februarie, consacrat luptei împotriva terorismului și „combatanților” europeni care se întorc din Siria sau Irak.

Dovadă a mobilizării internaționale, mai mulți șefi ai diplomației UE vor participa, de asemenea, joi la Londra la o întâlnire organizată în comun de Marea Britanie și Statele Unite între țările membre ale coaliției împotriva extremiștilor din gruparea Stat Islamic (SI), care atacă în Irak și Siria.

Între miniștrii UE, discuțiile de luni riscă să fie foarte agitate în special pe principalul punct de pe agendă și anume relațiile cu Moscova. Acestea nu au fost niciodată atât de proaste de la sfârșitul Războiului Rece.

Cele 28 de țări membre sunt foarte divizate, între cele din estul Europei, care au suportat jugul sovietic și care sunt adeptele unei severități accentuate, și cele care pledează pentru dialogul cu Moscova, chiar pentru o ridicare a sancțiunilor, mai ales atunci când economiile lor sunt legate strâns de Rusia.

Pentru noua șefă a diplomației europene, Federica Mogherini, acuzată de unii că este prea conciliantă cu Rusia, exercițiul este delicat. Un document de lucru care le cere miniștrilor să reflecteze la „o abordare mai proactivă pentru a determina Rusia la o schimbare politică” a circulat săptămâna trecută.

Documentul sugerează câteva domenii pentru o „reangajare selectivă și graduală” cu Moscova, în primul rând cooperarea în materie de politică externă, mai ales în privința Siriei și lupta împotriva SI, dar și Libia și negocierile nucleare cu Iranul.

Acesta insistă asupra faptului că avansarea dialogului cu Rusia „nu înseamnă o revenire la o situație normală” și ar trebui să fie „strâns legată” de punerea în aplicare completă a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în septembrie. Acestea, care prevăd o încetare a focului, se află în prezent într-un punct mort în timp ce situația din estul Ucrainei se deteriorează din nou, odată cu ofensiva împotriva aeroportului din Donețk.

Textul are în vedere mai ales o „diferențiere” între sancțiunile legate de Crimeea, care „ar trebui menținute atât timp cât continuă anexarea”, și cele vizând „destabilizarea estului Ucrainei”, întinzând clar mâna Moscovei dacă armele sunt reduse la tăcere în Donbas, unde conflictul a provocat peste 4.800 de morți începând din aprilie. „UE ar trebui să fie pregătită să revizuiască sancțiunile imediat ce Rusia pune în aplicare acordurile de la Minsk”, apreciază documentul.

UE a impus sancțiuni economice limitate după anexarea Crimeei în martie. Cele legate de situația din estul Ucrainei sunt mult mai dure și sunt considerate ca fiind parțial responsabile de prăbușirea rublei și agravarea crizei economice care afectează în prezent Rusia.

Aceste ipoteze de lucru au nemulțumit unele state membre. Să cedezi înseamnă acum „să riști să trimiți un semnal necorespunzător (…) Putin ar fi recompensat pentru comportamentul său”, a comentat un diplomat. „Nu este posibil să decuplezi relațiile UE-Rusia de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a afirmat un alt diplomat.

Dezbaterea abia va începe luni. Rusia va fi în centrul unui summit al liderilor europeni în martie, cu mize mult mai mari: ei vor trebui să decidă dacă înnoiesc diferite segmente de sancțiuni impuse de UE de la începutul crizei ucrainene.